Cristina Guseth, după ce a fost avizată favorabil pentru funcția de ministru al Justiției: A fost o audiere „umilitoare”

Guseth a fost avizată cu 41 de voturi „pentru”, șase voturi „împotrivă” și șase abțineri.

Ea a fost audiată de membrii comisiilor juridice, pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții și pentru drepturile omului culte și minorități din Camera Deputaților și Senat și de cei din Comisia pentru constituționalitate, libertăți civile și monitorizarea executării hotărârilor CEDO din Senat.

Cristina Guseth a declarat în fața membrilor celor șapte comisii că se află acolo în calitate de director al Freedom House, organizație alături de care au fost importanți actori din Justiție.

Guseth a spus că, timp de 25 de ani, a apărat statul de drept, iar din 1997 a derulat proiecte menite să sprijine reforma în justiție, inclusiv în domeniul confiscării extinse.

„Știu că am o problemă, și anume că nu sunt un absolvent al Facultății de Drept. Sunt un absolvent al Facultății de Electronică și Telecomunicații. Această problemă, însă, cred că poate fi depășită și poate fi depășită pentru că, în momentul de față, sistemul juridic din România nu se mai află în 2004-2005. Este un moment diferit. CSM are rolul de a asigura independența sistemului juridic și de a asigura aceste probleme. Eu, ca ministru al Justiției, voi genera strategii, politici publice și voi încerca să continui reforma care este atât de mult solicitată în momentul de față”, a spus Cristina Guseth.

Ea a adăugat că, în trei țări din Europa, miniștrii Justiției nu sunt absolvenți ai Facultății de Drept. „În Franța, este un economist, în Marea Britanie, un jurnalist de la The Times și în Suedia, un chimist. Deci, ceea ce mă recomandă pentru asta este reputația pe care am construit-o de-a lungul a 25 de ani în ceea ce privește apărarea statului de drept în România”, a mai spus Guseth.

Guseth a spus că a ajuns să cunoască problemele din sistem prin întâlnirile pe care le-a avut cu judecători, procurori și ofițeri de poliție judiciară, în cadrul proiectelor derulate.

În continuare, ea și-a enumerat obiectivele, care se referă la: îmbunătățirea managementului în sistem, operaționalizarea Agenției pentru recuperarea bunurilor indisponibilizate, transparență și meritocrașie în selecția magistraților, consolidarea rolului ICCJ în ce privește unificarea jurisprudenței, creșterea implicării societății civile, îmbunătățirea condițiilor din penitenciare, sporirea capacității instanțelor și parchetelor și atragerea de fonduri europene.

Întrebată dacă are în vedere modificarea prevederilor din Codul penal și Codul de procedură penală declarate neconstituționale, Guseth a răspuns că va consulta toți actorii sistemului judiciar: ICCJ, DNA, profesiile liberale, într-o dezbatere publică transparentă.

Întrebată dacă va pleda pentru eliminarea taxei de timbru, Guseth a răspuns că știe că aceasta poate descuraja accesul la justiție și că nici nu ajunge să fie folosită în domeniu, astfel că și-ar dori să facă ceva și urmează să vadă ce în funcție de consultări.

Remus Cernea a întrbat-o dacă ar susține o legislație pentru recunoașterea cuplurilor formate din persoane de același sex, conform unei decizii CEDO din iunie și așa cum există deja în alte state membre.

Cristina Guseth a răspuns că și aici s-ar impune o consultare publică, iar, dacă românii își vor spune clar cuvântul, atunci va avea și ea o poziție.

Deputatul Eugen Nicolicea (UNPR) a întrebat-o la rândul său ce înseamnă sistem juridic și ce înseamna sistem judiciar, iar, după ce i-a răspuns că sistemul judiciar este formai din entitățile care înfăptuiesc justiția, în timp ce „juridic” are o accepțiune mai largă, Guseth i-a mai spus: „Domnule Nicolicea, dacă vreți să demonstrați că nu sunt jurist, nu, nu sunt jurist”.

Guseth s-a arătat pusă în încurcătură atunci când deputata ALDE Steluța Cătăniciu i-a adresat întrebări cu privire la sistemul de imunități.

„Ce înțelegeți prin sistem de imunități și cum doriți în mod concret să îl revizuiți? Care este procedura pe care urmează să o aplicați? Statul de drept pe care îl apărați de 25 de ani, de cine îl apărați?”, a întrebat-o Cătăniciu.

Guseth a răspuns că pentru a funcționa un stat în regim democratic este foarte important ca președintele să aibă imunitate pe perioada mandatului, apoi a întrebat-o pe Cătăniciu dacă se referă la imunitatea în cazul cercetării penale, adăugând că este de părere că poltiicienii trebuie să aibă imunitate doar pentru declarațiile politice.

Cătăniciu a insistat și i-a mai pus o dată întrebarea cum se revizuiește sistemul de imunități, prin ce procedură, moment în care senatorul PSD Șerban Nicolae a aplaudat-o.

„Suntem în momentul în care formăm un guvern pentru a depăși o criză de încredere. S-a făcut acest program de guvernare, nu am ajuns să facem proceduri”, a răspuns Guseth, Cătăniciu spunându-i în replică: „Aveți impresia că puteți vorbi de o criză de încredere când dumneavoastră vă prezentați așa la o audiere?”.

Spre finalul audierii, Șerban Nicolae i-a spus Cristinei Guseth că mai are șansa să renunțe la nominalizare, fiind apludat de câțiva colegi.

Vicepreședintele Comisiei juridice din Camera Deputaților, Ciprian Nica (PSD), a propus întreruperea audierilor și luarea unei pauze pentru consultări, fără presă, propunerea fiind aprobată.

După vot, Guseth le-a declarat jurnaliștilor că a îndurat o experiență „umilitoare”, dar că, odată ajunsă ministru, va face tot posibilul pentru elaborarea unor proiecte de viitor pentru justiția română.

„Da, a fost o situație în care eu am simțit o energie negativă împotriva mea și, în pofida acestui lucru și a unei experiențe extrem de dificile, va trebui să colaborez și să mă supun puterii legislative în statul român. În acele momente treci prin toate etapele, te gândești la tine, la ce simți, dar te gândești și la impactul pe care poate să îl aibă ceea ce o să faci în viitor. Și atunci a trebuit să iau decizia destul de repede”, a spus Cristina Guseth.

Întrebată dacă s-a simțit intimidată de senatorii juriști aceasta a răspuns: „Nu sunt pregătită, dar o să mă pregătesc. Pentru mine o să fie mult mai greu, eu nu sunt pregătită în sensul faptului că nu am educație juridică, dar tocmai de asta eu cred că acolo pot reprezenta justițiabilul. Și el trebuie să înțeleagă aceste legi, legea nu este apanajul unor oameni cu experiență juridică, legea se aplică. Eu voi reprezenta acești oameni și voi face un efort suplimentar ca să înțeleg și să iau decizia bună”.

Întrebată de ce s-a blocat la întrebarea senatoarei Cătănici privind imunitățile, Guseth a arătat: „Da, acolo m-am blocat (…) Ce ați văzut că s-a întâmplat, deci acolo m-am blocat și am uitat de imunitatea despre care tot vorbim pe care o au în caz de percheziție, de arest preventiv, imunitatea pe care o au parlamentarii”.

Întrebată dacă i-a fost teamă să le spună în față că ei sunt cei vizați atunci când se vorbește de imunitate, Cristina Guseth a admis că „nu poți să le spui în față, pentru că totuși cu oamenii aceștia trebuie să colaborezi”, „Și atunci, da, mi-a fost greu să le spun lucrul acesta, deci nici măcar nu mi-a trecut prin cap… deci m-am blocat pe întrebarea aceea pe imunitate foarte adevărat”, a adăugat ea.

Guseth a mai precizat, întrebată cum va gestiona elaborarea de proiecte de lege beneficie justiției, că va veni cu experți în Parlament să susțină aceste proiecte, din moment ce ea nu are pregătire juridică.

„La minister voi face proiecte care să ducă la consolidarea reformei din sistemul judiciar, care îl deranjează atât de mult pe domnul Nicolicea. Am experiență, ca dovadă ceea ce am făcut, am lucrat cu instituții din sistemul judiciar și am avut rezultate. Deci experiență de a face proiecte și de a obține rezultate am. Experiență managerială am. Nu sunt jurist”, a mai spus ministrul propus.

Cristina Guseth, propusă de premierul desemnat Dacian Cioloș pentru postul de ministru al Justiției, este de 17 ani director al fundației Freedom House România.

Cristina Guseth, în vârstă de 56 de ani, a absolvit în 1983 Facultatea de Electronică și Telecomunicații a Universității Politehnica București, iar după Revoluție a urmat cursuri de comunicare la Emerson College (Atena).

Aceasta a inițiat și coordonat programe de pregătire pentru jurnaliști și manageri de presă și a coordonat programul școlii BBC în România.

Din 1998, este director al Freedom House România, ONG cu credibilitate în zona de integritate și politici anticorupție, recunoscut datorită rapoartelor sale anuale în ceea ce privește „stadiul democrației” în aproape toate țările lumii.

Cristina Guseth a elaborat ghiduri de bune practici, îndeosebi în domeniul achizițiilor publice. Ea a fost inițiatorul și liantul grupului de editori care au fondat Biroul Român de Audit al Tirajelor.

În anul 2007, Freedom House România și fostul ministru al Justiției Monica Macovei erau acuzați de către ministrul de Justiției de la acea vreme, Tudor Chiuariu și de fostul procuror-general adjunct al Parchetului Național Anticorupție (PNA) de presupuse ilegalități comise în legătură cu efectuarea auditului privind Strategia anticorupție.

În septembrie 2007, Adrian Miclescu, fostul adjunct al șefului PNA (actual DNA), actual avocat, susținea că raportul de audit al Freedom House din 2005 a fost realizat de „poeți, filologi, persoane care nu aveau noțiuni de procedură penală și de ceea ce înseamnă circuitul unui dosar”. Miclescu mai declara atunci că auditul a fost făcut la comandă politică și a fost realizat de trei experți ai Freedon House care au dovedit lipsă de profesionalism, „manifestând o evidentă tentă împotriva PNA, fără să cunoască instituția, procedura penală, aspectele tehnice”.

Ministrul Justiției, Tudor Chiuariu, a lansat și el la acea vreme acuzații foarte grave la adresa predecesorului său Monica Macovei și a unor membri ai societății civile în legătură cu modul în care a fost realizat auditul privind Strategia anticorupție, realizat de către Freedom House.

Aceste controverse au culminat cu depunerea de către Ministerul Justiției, în octombrie 2007, a unei plângeri penale la Parchetul instanței supreme împotriva Monicăi Macovei și a auditorilor, iar nouă luni mai târziu unitatea de parchet decidea neînceperea urmăririi penale față de fostul deținător al portofoliului de la Justiție, Monica Macovei, în cazul licitației pentru auditul privind Strategia anticorupție, realizat de către Freedom House, temeiul închiderii cazului fiind acela că „fapta nu există”.